bedarniță

Romanian

Etymology

From bedă +‎ -arniță.

Noun

bedarniță f (plural bedarnițe)

1. tricksy person

Declension

Declension of bedarniță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) bedarniță	bedarnița	(niște) bedarnițe	bedarnițele
genitive/dative	(unei) bedarnițe	bedarniței	(unor) bedarnițe	bedarnițelor
vocative	bedarniță, bedarnițo		bedarnițelor

References

• bedarniță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN