blândișor

Romanian

Etymology

From blând +‎ -ișor.

Pronunciation

• IPA^(key): /blɨn.diˈʃor/

Adjective

blândișor m or n (feminine singular blândișoară, masculine plural blândișori, feminine and neuter plural blândișoare)

1. diminutive of blând

Declension

Declension of blândișor

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	blândișor		blândișoară	blândișori	blândișoare
	definite	blândișorul		blândișoara	blândișorii	blândișoarele
genitive/ dative	indefinite	blândișor		blândișoare	blândișori	blândișoare
	definite	blândișorului		blândișoarei	blândișorilor	blândișoarelor