bleotocăreală

Romanian

Etymology

From bleotocări +‎ -eală.

Noun

bleotocăreală f (plural bleotocăreli)

1. chatter

Declension

Declension of bleotocăreală

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) bleotocăreală	bleotocăreala	(niște) bleotocărele	bleotocărelele
genitive/dative	(unei) bleotocărele	bleotocărelei	(unor) bleotocărele	bleotocărelelor
vocative	bleotocăreală, bleotocărealo		bleotocărelelor

References

• bleotocăreală in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN