blestemăciune

Romanian

Etymology

From blestema +‎ -ăiciune.

Noun

blestemăciune f (plural blestemăciuni)

1. a wicked thing

Declension

Declension of blestemăciune

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) blestemăciune	blestemăciunea	(niște) blestemăciuni	blestemăciunile
genitive/dative	(unei) blestemăciuni	blestemăciunii	(unor) blestemăciuni	blestemăciunilor
vocative	blestemăciune, blestemăciuneo		blestemăciunilor