bociuluț

Romanian

Etymology

From boci +‎ -uluț.

Noun

bociuluț m (plural bociuluți)

1. diminutive of boci

Declension

Declension of bociuluț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) bociuluț	bociuluțul	(niște) bociuluți	bociuluții
genitive/dative	(unui) bociuluț	bociuluțului	(unor) bociuluți	bociuluților
vocative	bociuluțule		bociuluților