boghecuță

Romanian

Etymology

From bogheacă +‎ -uță.

Noun

boghecuță f (plural boghecuțe)

1. diminutive of bogheacă

Declension

Declension of boghecuță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) boghecuță	boghecuța	(niște) boghecuțe	boghecuțele
genitive/dative	(unei) boghecuțe	boghecuței	(unor) boghecuțe	boghecuțelor
vocative	boghecuță, boghecuțo		boghecuțelor

References

• boghecuță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN