brișcă

Romanian

Etymology

Borrowed from Hungarian bicska.

Noun

brișcă f (plural briște)

1. (regional) pocketknife

Declension

Declension of brișcă

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) brișcă	brișca	(niște) briște	briștele
genitive/dative	(unei) briște	briștei	(unor) briște	briștelor
vocative	brișcă, brișco		briștelor