cântat

See also: cantat

Romanian

Etymology

Past participle of cânta.

Pronunciation

• IPA^(key): /kɨnˈtat/
• Rhymes: -at
• Hyphenation: cân‧tat

Noun

cântat n (uncountable)

1. singing

Declension

declension of cântat (singular only)

	singular
n gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) cântat	cântatul
genitive/dative	(unui) cântat	cântatului
vocative	cântatule

Verb

cântat (past participle of cânta)

1. past participle of cânta