cârcotă

Romanian

Etymology

Borrowed from Serbo-Croatian krkotja.

Noun

cârcotă f (plural cârcote)

1. quarrel

Declension

Declension of cârcotă

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) cârcotă	cârcota	(niște) cârcote	cârcotele
genitive/dative	(unei) cârcote	cârcotei	(unor) cârcote	cârcotelor
vocative	cârcotă, cârcoto		cârcotelor