cățăi

See also: catai, Catai, and catái

Romanian

Etymology

From cață +‎ -ăi.

Verb

a cățăi (third-person singular present cățăie, past participle cățăit) 4th conj.

1. to blather

Conjugation

    conjugation of cățăi (fourth conjugation, no infix)

infinitive			a cățăi
gerund			cățăind
past participle			cățăit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	cățăi	cățăi	cățăie	cățăim	cățăiți	cățăie
	imperfect	cățăiam	cățăiai	cățăia	cățăiam	cățăiați	cățăiau
	simple perfect	cățăii	cățăiși	cățăi	cățăirăm	cățăirăți	cățăiră
	pluperfect	cățăisem	cățăiseși	cățăise	cățăiserăm	cățăiserăți	cățăiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să cățăi	să cățăi	să cățăie	să cățăim	să cățăiți	să cățăie
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		cățăie			cățăiți
	negative		nu cățăi			nu cățăiți