căcănar

Romanian

Etymology

From căca +‎ -ănar.

Noun

căcănar m (plural căcănari)

1. a person who empties a cesspit.
2. (vulgar, slang) cocksucker, asshole

Declension

Declension of căcănar

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) căcănar	căcănarul	(niște) căcănari	căcănarii
genitive/dative	(unui) căcănar	căcănarului	(unor) căcănari	căcănarilor
vocative	căcănarule		căcănarilor