căire

Romanian

Etymology

From căi +‎ -re.

Noun

căire f (plural căiri)

1. repentance

Declension

Declension of căire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) căire	căirea	(niște) căiri	căirile
genitive/dative	(unei) căiri	căirii	(unor) căiri	căirilor
vocative	căire, căireo		căirilor

References

• căire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN