călărășime

Romanian

Etymology

From călăraș +‎ -ime.

Noun

călărășime f (plural călărășimi)

1. cavalry

Declension

Declension of călărășime

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) călărășime	călărășimea	(niște) călărășimi	călărășimile
genitive/dative	(unei) călărășimi	călărășimii	(unor) călărășimi	călărășimilor
vocative	călărășime, călărășimeo		călărășimilor

References

• călărășime in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN