călărit

Romanian

Etymology

Past participle of călări.

Noun

călărit n (uncountable)

1. riding

Declension

declension of călărit (singular only)

	singular
n gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) călărit	călăritul
genitive/dative	(unui) călărit	călăritului
vocative	călăritule

Verb

călărit (past participle of călări)

1. past participle of călări