călăuzire

Romanian

Etymology

From călăuzi +‎ -re.

Noun

călăuzire f (uncountable)

1. guidance

Declension

declension of călăuzire (singular only)

	singular
f gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) călăuzire	călăuzirea
genitive/dative	(unei) călăuzire	călăuzirei
vocative	călăuzire, călăuzireo