călinuță

Romanian

Etymology

From călină +‎ -uță.

Noun

călinuță f (plural călinuțe)

1. diminutive of călină

Declension

Declension of călinuță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) călinuță	călinuța	(niște) călinuțe	călinuțele
genitive/dative	(unei) călinuțe	călinuței	(unor) călinuțe	călinuțelor
vocative	călinuță, călinuțo		călinuțelor

References

• călinuță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN