căruntate

Romanian

Etymology

From cărunt.

Noun

căruntate f (plural căruntatăți)

1. grayness (about hair)

Declension

Declension of căruntate

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) căruntate	căruntatea	(niște) căruntatăți	căruntatățile
genitive/dative	(unei) căruntatăți	căruntatății	(unor) căruntatăți	căruntatăților
vocative	căruntate, căruntateo		căruntatăților