calamitat

Catalan

Etymology

Borrowed from Latin calamitātem.

Pronunciation

• IPA^(key): (Central, Balearic) [kə.lə.miˈtat]
• IPA^(key): (Valencia) [ka.la.miˈtat]

Noun

calamitat f (plural calamitats)

1. calamity

Related terms

• calamitós

Further reading

• “calamitat” in Diccionari de la llengua catalana, segona edició, Institut d’Estudis Catalans.
• “calamitat”, in Gran Diccionari de la Llengua Catalana, Grup Enciclopèdia Catalana, 2024
• “calamitat” in Diccionari normatiu valencià, Acadèmia Valenciana de la Llengua.
• “calamitat” in Diccionari català-valencià-balear, Antoni Maria Alcover and Francesc de Borja Moll, 1962.

Romanian

Etymology

Past participle of calamita.

Adjective

calamitat m or n (feminine singular calamitată, masculine plural calamitați, feminine and neuter plural calamitate)

1. disaster-struck

Declension

Declension of calamitat

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	calamitat		calamitată	calamitați	calamitate
	definite	calamitatul		calamitata	calamitații	calamitatele
genitive/ dative	indefinite	calamitat		calamitate	calamitați	calamitate
	definite	calamitatului		calamitatei	calamitaților	calamitatelor

Verb

calamitat (past participle of calamita)

1. past participle of calamita