canonicitate

Romanian

Etymology

Borrowed from French canonicité. Equivalent to canonic +‎ -itate.

Noun

canonicitate f (uncountable)

1. canonicity

Declension

Declension of canonicitate

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) canonicitate	canonicitatea	(niște) canonicități	canonicitățile
genitive/dative	(unei) canonicități	canonicității	(unor) canonicități	canonicităților
vocative	canonicitate, canonicitateo		canonicităților