caprițiu

Romanian

Noun

caprițiu n (plural capriții)

1. Obsolete form of capriciu.

Declension

Declension of caprițiu

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) caprițiu	caprițiuul	(niște) capriții	caprițiile
genitive/dative	(unui) caprițiu	caprițiuului	(unor) capriții	caprițiilor
vocative	caprițiuule		caprițiilor

References

• caprițiu in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN