carență

Romanian

Etymology

Borrowed from French carence.

Noun

carență f (plural carențe)

1. deficiency

Declension

Declension of carență

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) carență	carența	(niște) carențe	carențele
genitive/dative	(unei) carențe	carenței	(unor) carențe	carențelor
vocative	carență, carențo		carențelor