cercetător

Romanian

Etymology

From cerceta +‎ -ător.

Pronunciation

• IPA^(key): /t͡ʃer.t͡ʃe.təˈtor/

Noun

cercetător m (plural cercetători, feminine equivalent cercetătoare)

1. researcher

Declension

Declension of cercetător

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) cercetător	cercetătorul	(niște) cercetători	cercetătorii
genitive/dative	(unui) cercetător	cercetătorului	(unor) cercetători	cercetătorilor
vocative	cercetătorule		cercetătorilor

Further reading

• cercetător in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)