certăreț
Romanian edit
Etymology edit
Adjective edit
certăreț m or n (feminine singular certăreață, masculine plural certăreți, feminine and neuter plural certărețe)
Declension edit
Declension of certăreț
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | certăreț | certăreață | certăreți | certărețe | ||
| definite | certărețul | certăreața | certăreții | certărețele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | certăreț | certărețe | certăreți | certărețe | ||
| definite | certărețului | certăreței | certăreților | certărețelor | |||