cetățenime

Romanian

Etymology

From cetățean +‎ -ime.

Noun

cetățenime f (plural cetățenimi)

1. citizenry

Declension

Declension of cetățenime

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) cetățenime	cetățenimea	(niște) cetățenimi	cetățenimile
genitive/dative	(unei) cetățenimi	cetățenimii	(unor) cetățenimi	cetățenimilor
vocative	cetățenime, cetățenimeo		cetățenimilor