ceteruță

Romanian

Etymology

From ceteră +‎ -uță.

Noun

ceteruță f (plural ceteruțe)

1. diminutive of ceteră

Declension

Declension of ceteruță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) ceteruță	ceteruța	(niște) ceteruțe	ceteruțele
genitive/dative	(unei) ceteruțe	ceteruței	(unor) ceteruțe	ceteruțelor
vocative	ceteruță, ceteruțo		ceteruțelor