cicălitură

Romanian

Etymology

From cicăli +‎ -itură.

Noun

cicălitură f (plural cicălituri)

1. nagging

Declension

Declension of cicălitură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) cicălitură	cicălitura	(niște) cicălituri	cicăliturile
genitive/dative	(unei) cicălituri	cicăliturii	(unor) cicălituri	cicăliturilor
vocative	cicălitură, cicălituro		cicăliturilor