cioșmoli
Romanian edit
Etymology edit
Unknown.
Verb edit
a cioșmoli (third-person singular present cioșmolește, past participle cioșmolit) 4th conj.
Conjugation edit
conjugation of cioșmoli (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a cioșmoli | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | cioșmolind | ||||||
| past participle | cioșmolit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | cioșmolesc | cioșmolești | cioșmolește | cioșmolim | cioșmoliți | cioșmolesc | |
| imperfect | cioșmoleam | cioșmoleai | cioșmolea | cioșmoleam | cioșmoleați | cioșmoleau | |
| simple perfect | cioșmolii | cioșmoliși | cioșmoli | cioșmolirăm | cioșmolirăți | cioșmoliră | |
| pluperfect | cioșmolisem | cioșmoliseși | cioșmolise | cioșmoliserăm | cioșmoliserăți | cioșmoliseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să cioșmolesc | să cioșmolești | să cioșmolească | să cioșmolim | să cioșmoliți | să cioșmolească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | cioșmolește | cioșmoliți | |||||
| negative | nu cioșmoli | nu cioșmoliți | |||||