ciobuleț

Romanian

Etymology

From ciob +‎ -uleț.

Noun

ciobuleț n (plural ciobulețe)

1. diminutive of ciob; small shard

Declension

Declension of ciobuleț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) ciobuleț	ciobulețul	(niște) ciobulețe	ciobulețele
genitive/dative	(unui) ciobuleț	ciobulețului	(unor) ciobulețe	ciobulețelor
vocative	ciobulețule		ciobulețelor