ciocănire

Romanian

Etymology

From ciocăni +‎ -re.

Noun

ciocănire f (plural ciocăniri)

1. hammering

Declension

Declension of ciocănire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) ciocănire	ciocănirea	(niște) ciocăniri	ciocănirile
genitive/dative	(unei) ciocăniri	ciocănirii	(unor) ciocăniri	ciocănirilor
vocative	ciocănire, ciocănireo		ciocănirilor