cioculeț

Romanian

Etymology

From cioc +‎ -uleț.

Noun

cioculeț n (plural cioculețe)

1. diminutive of cioc; small beak

Declension

Declension of cioculeț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) cioculeț	cioculețul	(niște) cioculețe	cioculețele
genitive/dative	(unui) cioculeț	cioculețului	(unor) cioculețe	cioculețelor
vocative	cioculețule		cioculețelor