ciopățea

Romanian

Etymology

From ciopată +‎ -ea.

Noun

ciopățea f (plural ciopățele)

1. diminutive of ciopată

Declension

Declension of ciopățea

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) ciopățea	ciopățeaua	(niște) ciopățele	ciopățelele
genitive/dative	(unei) ciopățele	ciopățelei	(unor) ciopățele	ciopățelelor
vocative	ciopățea		ciopățelelor

References

• ciopățea in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN