ciunguț

Romanian

Etymology

From ciung +‎ -uț.

Noun

ciunguț m (plural ciunguți)

1. diminutive of ciung

Declension

Declension of ciunguț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) ciunguț	ciunguțul	(niște) ciunguți	ciunguții
genitive/dative	(unui) ciunguț	ciunguțului	(unor) ciunguți	ciunguților
vocative	ciunguțule		ciunguților