clăcușoară

Romanian

Etymology

From clacă +‎ -ușoară.

Noun

clăcușoară f (plural clăcușoare)

1. diminutive of clacă

Declension

Declension of clăcușoară

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) clăcușoară	clăcușoara	(niște) clăcușoare	clăcușoarele
genitive/dative	(unei) clăcușoare	clăcușoarei	(unor) clăcușoare	clăcușoarelor
vocative	clăcușoară, clăcușoaro		clăcușoarelor