clăișoară

Romanian

Etymology

From claie +‎ -ișoară.

Noun

clăișoară n (plural clăișoare)

1. diminutive of claie

Declension

Declension of clăișoară

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) clăișoară	clăișoarăul	(niște) clăișoare	clăișoarele
genitive/dative	(unui) clăișoară	clăișoarăului	(unor) clăișoare	clăișoarelor
vocative	clăișoarăule		clăișoarelor

References

• clăișoară in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN