clătire

Romanian

Etymology

From clăti +‎ -re.

Noun

clătire f (plural clătiri)

1. rinse

Declension

Declension of clătire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) clătire	clătirea	(niște) clătiri	clătirile
genitive/dative	(unei) clătiri	clătirii	(unor) clătiri	clătirilor
vocative	clătire, clătireo		clătirilor