clapetă

Romanian

Etymology

Borrowed from French clapet.

Noun

clapetă f (plural clapete)

1. flap

Declension

Declension of clapetă

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) clapetă	clapeta	(niște) clapete	clapetele
genitive/dative	(unei) clapete	clapetei	(unor) clapete	clapetelor
vocative	clapetă, clapeto		clapetelor