clarificat
Latin edit
Verb edit
clārificat
Romanian edit
Etymology edit
Past participle of clarifica.
Pronunciation edit
Adjective edit
clarificat m or n (feminine singular clarificată, masculine plural clarificați, feminine and neuter plural clarificate)
Declension edit
Declension of clarificat
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | clarificat | clarificată | clarificați | clarificate | ||
| definite | clarificatul | clarificata | clarificații | clarificatele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | clarificat | clarificate | clarificați | clarificate | ||
| definite | clarificatului | clarificatei | clarificaților | clarificatelor | |||
Verb edit
clarificat (past participle of clarifica)
References edit
- clarificat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN