clasor
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French classeur.
Noun edit
clasor n (plural clasoare)
Declension edit
Declension of clasor
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) clasor | clasorul | (niște) clasoare | clasoarele |
genitive/dative | (unui) clasor | clasorului | (unor) clasoare | clasoarelor |
vocative | clasorule | clasoarelor |