clențuș

Romanian

Etymology

From clean +‎ -țuș.

Noun

clențuș m (plural clențuși)

1. diminutive of clean

Declension

Declension of clențuș

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) clențuș	clențușul	(niște) clențuși	clențușii
genitive/dative	(unui) clențuș	clențușului	(unor) clențuși	clențușilor
vocative	clențușule		clențușilor

References

• clențuș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN