clinti

Italian

Noun

clinti m

1. plural of clinto

Romanian

Etymology

Unknown.

Pronunciation

• IPA^(key): /klinˈti/

Verb

a clinti (third-person singular present clintește, past participle clintit) 4th conj.

1. (transitive, reflexive) to budge

   Synonym: urni

Conjugation

    conjugation of clinti (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a clinti
gerund			clintind
past participle			clintit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	clintesc	clintești	clintește	clintim	clintiți	clintesc
	imperfect	clinteam	clinteai	clintea	clinteam	clinteați	clinteau
	simple perfect	clintii	clintiși	clinti	clintirăm	clintirăți	clintiră
	pluperfect	clintisem	clintiseși	clintise	clintiserăm	clintiserăți	clintiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să clintesc	să clintești	să clintească	să clintim	să clintiți	să clintească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		clintește			clintiți
	negative		nu clinti			nu clintiți

Derived terms

• clinteală
• clintire