clocotitură

Romanian

Etymology

From clocotit +‎ -ură.

Noun

clocotitură f (plural clocotituri)

1. boiling

Declension

Declension of clocotitură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) clocotitură	clocotitura	(niște) clocotituri	clocotiturile
genitive/dative	(unei) clocotituri	clocotiturii	(unor) clocotituri	clocotiturilor
vocative	clocotitură, clocotituro		clocotiturilor