clorurație
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French chloruration. Equivalent to clorura + -ție.
Noun edit
clorurație f (plural clorurații)
Declension edit
Declension of clorurație
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) clorurație | clorurația | (niște) clorurații | clorurațiile |
| genitive/dative | (unei) clorurații | clorurației | (unor) clorurații | clorurațiilor |
| vocative | clorurație, clorurațio | clorurațiilor | ||