clorurație

Romanian

Etymology

Borrowed from French chloruration. Equivalent to clorura +‎ -ție.

Noun

clorurație f (plural clorurații)

1. chlorination

Declension

Declension of clorurație

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) clorurație	clorurația	(niște) clorurații	clorurațiile
genitive/dative	(unei) clorurații	clorurației	(unor) clorurații	clorurațiilor
vocative	clorurație, clorurațio		clorurațiilor