cnut
Romanian
editEtymology
editBorrowed from Russian кнут (knut).
Noun
editcnut n (plural cnuturi)
Declension
editDeclension of cnut
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) cnut | cnutul | (niște) cnuturi | cnuturile |
genitive/dative | (unui) cnut | cnutului | (unor) cnuturi | cnuturilor |
vocative | cnutule | cnuturilor |