coarticulație

Romanian

Etymology

Borrowed from French co-articulation.

Noun

coarticulație f (plural coarticulații)

1. coarticulation

Declension

Declension of coarticulație

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) coarticulație	coarticulația	(niște) coarticulații	coarticulațiile
genitive/dative	(unei) coarticulații	coarticulației	(unor) coarticulații	coarticulațiilor
vocative	coarticulație, coarticulațio		coarticulațiilor