codruț

Romanian

Etymology

From codru +‎ -uț.

Noun

codruț m (plural codruți)

1. diminutive of codru; small forest

Declension

Declension of codruț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) codruț	codruțul	(niște) codruți	codruții
genitive/dative	(unui) codruț	codruțului	(unor) codruți	codruților
vocative	codruțule		codruților