colțuleț
Romanian edit
Etymology edit
Noun edit
colțuleț n (plural colțulețe)
- Diminutive of colț; small corner
Declension edit
Declension of colțuleț
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) colțuleț | colțulețul | (niște) colțulețe | colțulețele |
| genitive/dative | (unui) colțuleț | colțulețului | (unor) colțulețe | colțulețelor |
| vocative | colțulețule | colțulețelor | ||