coleretă

Romanian

Etymology

Borrowed from French collerette.

Noun

coleretă f (plural colerete)

1. collarette

Declension

Declension of coleretă

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) coleretă	colereta	(niște) colerete	coleretele
genitive/dative	(unei) colerete	coleretei	(unor) colerete	coleretelor
vocative	coleretă, colereto		coleretelor