colimație

Romanian

Etymology

Borrowed from French collimation. Equivalent to colima +‎ -ție.

Noun

colimație f (uncountable)

1. collimation

Declension

Declension of colimație

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) colimație	colimația	(niște) colimații	colimațiile
genitive/dative	(unei) colimații	colimației	(unor) colimații	colimațiilor
vocative	colimație, colimațio		colimațiilor