colindător

Romanian

Etymology

From colinda +‎ -ător.

Noun

colindător m (plural colindători)

1. caroler

Declension

Declension of colindător

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) colindător	colindătorul	(niște) colindători	colindătorii
genitive/dative	(unui) colindător	colindătorului	(unor) colindători	colindătorilor
vocative	colindătorule		colindătorilor