comiță

Romanian

Etymology

From coamă +‎ -iță.

Noun

comiță f (plural comițe)

1. diminutive of coamă

Declension

Declension of comiță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) comiță	comița	(niște) comițe	comițele
genitive/dative	(unei) comițe	comiței	(unor) comițe	comițelor
vocative	comiță, comițo		comițelor

References

• comiță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN